Xeroza plantară: ce este, de ce apare și cum se tratează corect
Pielea tălpilor tale spune mereu o poveste.
Ai observat pielea călcâielor este sau uscată sau chiar crăpată? Xeroza plantară – uscăciunea excesivă a pielii tălpilor – este o afecțiune extrem de comună, care afectează un număr mare de persoane, indiferent de vârstă. Deși poate părea un simplu inconvenient estetic, un disconfort minor ignorat se poate transforma rapid în fisuri dureroase și infecții.
La PodoCliniq, considerăm că îngrijirea pielii picioarelor este o parte esențială a sănătății, nu doar un detaliu de frumusețe. Ne ghidăm după un principiu simplu: informăm clar, tratăm blând și urmărim consecvent rezultatele.
Ce este xeroza plantară?
Xeroza plantară se referă la uscăciunea excesivă a pielii de pe tălpi, care își pierde elasticitatea și bariera protectoare naturală. Pielea afectată devine aspră, poate prezenta fisuri superficiale sau chiar crăpături adânci și poate provoca senzație de mâncărime (puruit), arsură sau disconfort la mers.
Problema nu trebuie confundată cu simpla uscăciune ocazională a pielii, care poate apărea în sezonul rece sau după expunerea prelungită la apă. În cazul xerozei plantare, uscăciunea este persistentă, progresivă și adesea asociată cu alte afecțiuni cutanate sau sistemice.
De ce apare xeroza plantară: cauze și factori de risc
Cauzele sunt multiple – de la factori externi la condiții interne ale organismului. De cele mai multe ori, problema este rezultatul unei combinații între ambele.
Factori externi
- Încălțăminte neadecvată, din materiale sintetice, care împiedică respirația pielii;
- Spălarea frecventă cu apă fierbinte și săpunuri agresive;
- Lipsa unei rutine de hidratare;
- Presiune și frecare excesivă (mers prelungit, stat în picioare, alergare).
Factori interni
- Îmbătrânirea: Pe măsură ce înaintăm în vârstă, pielea produce mai puțin sebum (grăsime naturală) și își pierde capacitatea de a reține apa.
- Afecțiuni medicale: Anumite boli pot contribui la uscarea pielii. Printre acestea se numără diabetul, hipotiroidismul, psoriazisul, dar și dermatita.smul, psoriazisul, dar și dermatita.
Cum recunoști simptomele xerozei plantare?
Primele semne pot fi discrete: pielea devine aspră, își schimbă culoarea și apare o senzație de „piele care strânge”. Zonele cel mai des afectate includ călcâiul, dar și lateralele tălpii.
Pe măsură ce problema avansează, vei observa:
- descuamare vizibilă (apar ,,coji” fine, albicioase, pe suprafața tălpilor);
- crăpături sau fisuri care se pot extinde – inițial fine, acestea pot deveni adânci și dureroase, în special la călcâie;
- piele îngroșată, uneori gălbuie, mai ales pe călcâie; pielea își pierde strălucirea naturală și poate căpăta o nuanță gălbuie sau cenușie;
- durere sau disconfort la mers.
Riscul de infecții crește dacă pielea ajunge să sângereze sau se inflamează. Acest lucru este mai periculos pentru persoanele cu boli cronice, cum ar fi diabetul.
Recomandare practică: nu aștepta agravarea simptomelor; o evaluare timpurie într-o clinică de specialitate previne fisurile dermale și complicațiile.
Ce opțiuni ai pentru tratarea corectă a xerozei plantare?
Tratamentul corect se concentrează pe două direcții principale: îndepărtarea blândă a pielii îngroșate de către un specialist și hidratarea intensivă acasă. Iată recomandările de bază:
- aplică zilnic creme emoliente și keratolitice, special formulate pentru pielea uscată a călcâielor. Alege produse cu uree (10–25%), acid salicilic, ceramide, unt de shea sau cacao – acestea ajută la refacerea barierei cutanate, mențin hidratarea și înmoaie pielea îngroșată.;
- evită exfolierea agresivă, mai ales cu piatră ponce sau pile dure – acestea pot irita suplimentar pielea deja sensibilizată. Alege în schimb peeling-uri blânde, recomandate de specialist;
- folosește apă călduță, nu fierbinte, la spălarea picioarelor și șterge-te cu un prosop moale, prin tamponare, nu frecare;
- optează pentru încălțăminte care permite piciorului să respire, cu talpă moale și fără zone de frecare pe călcâi.
Dacă ai deja fisuri, aplică creme reparatoare recomandate de podolog sau medic. Poți completa tratamentul cu:
- creme reparatoare cicatrizante, care formează o barieră protectoare împotriva infecțiilor;
- plasturi speciali pentru crăpături, care se aplică de obicei noaptea, pentru a ajuta la regenerare locală;
- descărcătoare de presiune (pansamente sau inserții speciale), recomandate de specialist, pentru a reduce presiunea locală și a grăbi vindecarea.
Cel mai important pas: programează-te pentru o pedichiură cu notă medicală efectuată de podolog (nu de personal nespecializat). Acesta va îndepărta cu grijă stratul de piele îngroșată (hiperkeratoza) folosind instrumentar steril și tehnici atraumatice. Această intervenție profesională pregătește pielea pentru absorbția cremelor și previne agravarea leziunilor. În ghidul nostru clinic, tratamentele mecanice agresive sunt contraindicate în xeroză — mergem pe curățare controlată și hidratare intensivă, urmate de monitorizare.
De ce e important sprijinul specialiștilor în xeroza plantară?
Tratamentele încercate acasă, fără îndrumare, pot încetini vindecarea sau pot duce la complicații. Podologul evaluează pielea, propune tratamente personalizate și poate recomanda consult la medic ori de câte ori se impune. Serviciile oferite în cadrul clinicii nu provoacă durere, ceea ce scade teama frecvent întâlnită la programările pentru îngrijirea picioarelor. Ne asigurăm de documentare foto standard și de recomandări clare pentru îngrijirea la domiciliu — pas esențial în succesul tratamentului.
Măsuri preventive
Prevenția este esențială pentru a ține sub control xeroza plantară.
- Hidratare zilnică: Aplică o cremă hidratantă pe tălpi în fiecare seară, după duș, pe pielea ușor umedă;
- Igienă blândă: Folosește apă călduță (nu fierbinte) și săpunuri cu pH neutru sau uleiuri de duș. Usucă picioarele prin tamponare, nu frecare;
- Protecția barierei cutanate: Evită detergenții/agresivii și abrazivele; alege șosete din fibre naturale și încălțăminte care respiră;
- Controlul factorilor generali: Gestionează afecțiunile cronice (ex. diabet), menține o dietă echilibrată (grăsimi bune, vitamine A/E) și o hidratare adecvată.
Întrebări frecvente despre xeroza plantară
Cât de des ar trebui să merg la control pentru tălpi uscate?
Ideal, un control la podolog se face o dată la 3–6 luni, iar pentru persoanele cu diabet, controlul este recomandat la fiecare 1–3 luni. Dacă apar fisuri dureroase, intervalul se scurtează la recomandarea specialistului.
Pot trata xeroza acasă doar cu creme hidratante?
În cazurile ușoare, cremele pot fi suficiente. Însă dacă ai fisuri adânci, piele foarte îngroșată sau afecțiuni preexistente (diabet, circulație deficitară), este esențial să mergi la specialist pentru o curățare profesională. Productivitatea cremelor crește semnificativ după îndepărtarea controlată a hiperkeratozei.
E dureroasă pedichiura cu notă medicală?
Absolut deloc. Procedurile realizate de un podolog experimentat nu provoacă durere. Poate apărea, cel mult, un minim disconfort sau o senzație de gâdilare.
Când trebuie să ajung urgent la specialist?
Dacă ai crăpături adânci care sângerează sau prezintă secreții, roșeață, umflături, căldură locală sau durere intensă (semne de infecție), durere persistentă la mers care nu se ameliorează, sau lipsa oricărei îmbunătățiri după 4–6 săptămâni de îngrijire corectă la domiciliu.
Xeroza plantară este o afecțiune des întâlnită, dar care poate fi gestionată eficient printr-o rutină de îngrijire consecventă și prin adoptarea unor obiceiuri sănătoase. Nu uita că picioarele tale te poartă zi de zi și merită să le oferi atenția și îngrijirea cuvenită! Te încurajăm să iei măsuri preventive și să ceri ajutor specializat când observi modificări la nivelul pielii tălpilor.
Fă o programare la PodoCliniq și permite-le specialiștilor noștri să evalueze starea picioarelor tale și să îți creeze un plan de tratament personalizat!
Surse:
- Baalham, Paul, et al. „Xerosis of the Feet: A Title Comparative Two-Deck Study on the Effectiveness of Two Moisturizers”, British Journal of Community Nursing, vol. 16, no. 12, Nov. 2011, pp. 591–597, https://doi.org/10.12968/bjcn.2011.16.12.591. Accesat la 21 Aug. 2025.
- Parker, Justin, et al. „Moisturisers for the Treatment of Foot Xerosis: A Systematic Review”, Journal of Foot and Ankle Research, vol. 10, no. 1, 1 Jan. 2017, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5297015/, https://doi.org/10.1186/s13047-017-0190-9. Accesat la 21 Aug. 2025.
