Sindromul de tunel tarsian (STT): simptome, diagnostic și tratamente moderne
Ai experimentat vreodată furnicături, amorțeală sau durere în zona gleznei sau a tălpii? Aceste manifestări se pot asocia cu sindromul de tunel tarsian (STT), o afecțiune relativ rară, dar adesea subdiagnosticată. Dacă vrei să afli cum o poți recunoaște, cum se diagnostichează și ce soluții moderne de tratament există, continuă să citești!
Ce este sindromul de tunel tarsian?
Sindromul de tunel tarsian este o afecțiune ce apare atunci când nervul tibial posterior este lezat sau comprimat în zona unui canal din apropierea gleznei, numit tunel tarsian.
Cauzele lezării sau compresiei nervului pot fi variate: traumatisme anterioare (cum ar fi entorsele de gleznă), deformări ale piciorului, inflamații sau boli sistemice precum diabetul, guta, hipotiroidismul sau dislipidemiile. Tulburările biomecanice, cum ar fi piciorul plat sau excesul de pronație, pot de asemenea să contribuie la apariția acestei afecțiuni. Aproximativ 43% dintre persoanele afectate au un istoric de traumatisme locale [1].
Anatomia tunelului tarsian și importanța nervului tibial
Tunelul tarsian se află pe partea internă a gleznei, lângă maleola medială. Prin acest spațiu trec nervul tibial posterior, vasele de sânge și tendoanele unor mușchi importanți. Nervul tibial se ramifică spre talpă și călcâi. Inflamarea sau comprimarea acestor structuri generează simptomele neplăcute asociate sindromului de tunel tarsian.
Simptomele sindromului de tunel tarsian
Semnele acestei afecțiuni pot debuta discret. Principalul simptom este durerea în zona tunelului tarsian, care poate iradia spre arcadă, talpă (STT este, de exemplu, una dintre posibilele cauze ale durerilor de călcâi) sau chiar până la gambă. Alte semne ale sindromului de tunel tarsian pot fi [2]:
- arsuri, senzații de furnicături sau amorțeală care urmăresc nervul tibial;
- slăbiciune la nivelul piciorului;
- disconfort la mers prelungit, stat în picioare sau noaptea.
Dacă nu urmezi tratament, simptomele se intensifică. În timp, mobilitatea piciorului scade, iar mușchii devin mai slabi.
Cum se diagnostichează sindromul de tunel tarsian?
Diagnosticul pentru sindromul de tunel tarsian (STT) nu se bazează pe un singur test, ci pe o combinație de metode. Medicul tău va stabili diagnosticul în funcție de ce simți și de rezultatele mai multor verificări [2]:
- analiza simptomelor – doctorul te va întreba despre durerea și senzațiile pe care le ai; de exemplu, te va ruga să descrii unde simți durerea, ce fel de durere este și când apare;
- testul Tinel – medicul va atinge ușor sau va lovi cu degetul nervul tibial posterior; dacă simți o senzație de furnicături, șoc electric sau o înțepătură care se extinde spre picior, acest lucru sugerează o iritare a nervului și poate indica prezența STT;
- investigații imagistice – pentru a vedea ce se întâmplă în interior, medicul poate folosi radiografii (pentru a verifica dacă există probleme cu oasele), ecografie sau RMN (pentru a vedea mai bine țesuturile moi și pentru a detecta compresii, tumori sau inflamații locale);
- electromiografie și studii de conducere nervoasă – pentru a evalua afectarea nervului tibial.
Se poate folosi și scala de severitate a STT, care evaluează cinci simptome: durere spontană sau la mișcare, durere de tip arsură, semnul Tinel, tulburări de sensibilitate și atrofie sau slăbiciune musculară. Fiecare simptom primește 0–2 puncte, scorul total variind de la 0 (afecțiune severă) la 10 (stare normală).
Soluții moderne de tratament pentru sindromul de tunel tarsian
Tratamentul sindromului de tunel tarsian poate fi conservator sau chirurgical, în funcție de severitatea simptomelor și răspunsul la primele măsuri.
Tratament conservator pentru STT
- Odihnă și evitarea activităților care cauzează durere.
- Aplicarea de gheață pe zona dureroasă.
- Medicamente antiinflamatoare (la recomandarea medicului).
- Folosirea de orteze sau talonete personalizate.
- Kinetoterapie și fizioterapie.
- Infiltrații cu corticosteroizi pentru reducerea inflamației (decise de către medic).
- Infiltrații cu PRP.
Tratament chirurgical pentru STT
Intervenția chirurgicală poate deveni necesară dacă:
- simptomele persistă după tratament conservator îndelungat;
- apare slăbiciune musculară sau afectare clară a nervului.
Operația urmărește eliberarea nervului și, uneori, îndepărtarea formațiunilor ce îl comprimă [3]. Chirurgia are, în general, rezultate bune, mai ales dacă simptomele sunt bine localizate și diagnosticul este clar. Recuperarea după intervenție nu implică dureri intense, de obicei existând doar un disconfort temporar.
Tabel comparativ al metodelor de tratament pentru sindromul de tunel tarsian
| Tip tratament | Metode utilizate | Indicații principale |
|---|---|---|
| Conservator | Odihnă, gheață, antiinflamatoare, orteze/talonete, kinetoterapie, fizioterapie, infiltrații | Cazuri ușoare și moderate, debut recent sau simptome controlabile |
| Chirurgical | Eliberarea nervului tibial și îndepărtarea formațiunilor compresive | Simptome persistente, slăbiciune musculară, afectare nervoasă confirmată |
Prevenția sindromului de tunel tarsian
Nu există o metodă sigură de a preveni sindromul de tunel tarsian, dar poți reduce riscul dacă:
- te odihnești între antrenamente pentru a evita suprasolicitarea picioarelor și gleznelor;
- te încălzești corespunzător înainte de exerciții fizice;
- porți încălțăminte confortabilă, cu suport adecvat pentru picior;
- eviți statul în picioare sau mersul prelungit;
- menții o greutate corporală sănătoasă;
- îți organizezi ergonomic spațiul de lucru pentru a reduce stresul pe membrele inferioare;
- păstrezi postura și alinierea corectă a picioarelor.
Vizitele periodice la podiatru ajută la identificarea timpurie a problemelor, mai ales pentru cei cu risc crescut.
Sindromul de tunel tarsian este o afecțiune care poate afecta semnificativ calitatea vieții, dar care, odată diagnosticată corect, poate fi gestionată cu succes. De la tratamente conservatoare simple la intervenții chirurgicale precise, există opțiuni eficiente pentru a reduce durerea și a restabili funcția piciorului. Dacă observi simptome îngrijorătoare, te așteptăm la PodoCliniq pentru o evaluare detaliată și soluții personalizate pentru sănătatea picioarelor tale.
Întrebări frecvente
Ce este mai exact tunelul tarsian?
Este un canal îngust situat pe partea interioară a gleznei, prin care trec nervul tibial posterior, vase de sânge și tendoane. Când acest nerv este comprimat în interiorul canalului, apare sindromul de tunel tarsian.
Ce este sindromul de tunel tarsian?
Sindromul de tunel tarsian (STT) este o afecțiune a piciorului, similară cu sindromul de tunel carpian de la mână, care apare atunci când nervul tibial posterior este comprimat sau lezat.
Cine este cel mai expus riscului de a dezvolta STT?
Persoanele care au suferit traumatisme la nivelul gleznei, cele cu deformări ale piciorului (precum piciorul plat), sau cele cu afecțiuni medicale precum diabetul, guta sau hipotiroidismul au un risc mai mare. De asemenea, sportivii care își solicită intens picioarele pot fi afectați.
Pot face sport dacă am sindrom de tunel tarsian?
Activitățile cu impact redus (înot, bicicletă) pot fi tolerate. Totuși, sporturile care solicită intens glezna ar trebui limitate până la stabilirea tratamentului.
Este necesară întotdeauna operația?
Nu. Majoritatea cazurilor se tratează conservator prin odihnă, talonete, fizioterapie și medicație. Chirurgia se recomandă doar dacă simptomele persistă sau nervul este grav afectat.
Surse:
- Kiel, John, and Kimberly Kaiser. „Tarsal Tunnel Syndrome”, National Library of Medicine, 9 Feb. 2024, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513273/ (accesat la 22 aug. 2025);
- „Tarsal Tunnel Syndrome: Symptoms, Causes & Treatment”, Cleveland Clinic, 20 Dec. 2021, my.clevelandclinic.org/health/diseases/22200-tarsal-tunnel-syndrome (accesat la 22 aug. 2025);
- “Tarsal Tunnel Release.” Surgical Education / Learn Surgery, 8 Oct. 2011, surgicaleducation.wustl.edu/tarsal-tunnel-release (accesat la 4 dec. 2025).
